SEMN s. v. consemnare, criteriu, icoană, inscripţie, insignă, însemn, însemnare, menţiune, minune, miracol, normă, notaţie, notă, principiu, semnalment, stire, veste.
Sursă : Sinonime (209167)  - siveco

SEMN s. 1. indicator, jalon, reper. (Ca ~ este un stâlp de piatră.) 2. (reg.) zăloagă. (~ de carte.) 3. marcă. (~ distinctiv aplicat pe un obiect.) 4. semn grafic = caracter. (Un scris cu tot felul de ~.) 5. (LINGV.) semn de punctuaţie = semn ortografic; semnele citării v. ghilimele; semn ortografic = semn de punctuaţie; semnul exclamaţiei v. semnul exclamării; semnul exclamării = semnul exclamaţiei, (rar) punct al mirării, punct de exclamaţie; semnul întrebării = (înv.) punct de întrebare, semn întrebător, semn răspunzător. 6. semn zodiacal = zodiac, zodie. 7. constelaţie, zodie. (Cele 12 ~ ale zodiacului.) 8. ţintă, (prin Transilv. si Ban.) saibă, (înv.) ţel. (Trage cu pusca la ~.) 9. (MED.) cicatrice, urmă, (rar) rană, stigmat, (înv. si reg.) beleaznă, (prin nord-estul Olt.) pupăză. (I-a rămas un ~ de la plagă.) 10. urmă. (N-a lăsat nici un ~ al trecerii sale pe aici.) 11. însemn, simbol. (Sceptrul era ~ul puterii domnitorului.) 12. dovadă, indicaţie, indiciu, mărturie, pildă, probă, (livr.) testimoniu, (înv. si reg.) scrisoare, (înv.) răspuns. (Există numeroase ~ în sprijinul ...) 13. amintire. (Îi cere un ~ spre a nu-l uita.) 14. semnal. (La ~ul convenit, a apărut.) 15. ma-nifestare, simptom. (Are ~e de nebunie.) 16. piază, prevestire, (livr.) augur. (~ bun sau rău.) 17. atribut, calitate, caracter, caracteristică, însusire, notă, particularitate, proprietate, specific, trăsătură, (reg.) însusietate, (fig.) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru. (Câteva ~ esenţiale ale acestui fenomen.)
Sursă : Sinonime (209166)  - siveco

semn s. n., pl. s'emne
Sursă : DOR (281469)  - siveco

SEMN, semne, s.n. 1. Tot ceea ce arată, ceea ce indică ceva. ◊ Loc. adv. Pe semne = după cât se pare, după cât se vede; probabil. ♦ Manifestare exterioară a unui fenomen care permite să se presupună sau să se precizeze natura lui. ◊ Expr. (În superstiţii) Semn bun (sau rău, prost) = fapt, fenomen căruia i se atribuie însusirea de a prevesti un bine (sau o nenorocire). A avea semne sau a i se face cuiva semn = a avea indicii în legătură cu o întâmplare viitoare. A da semn (sau semne) de viaţă = a se manifesta, a-si vădi existenţa, a face să se audă noutăţi despre sine. ♦ Fenomen luminos care apare uneori pe cer, fiind interpretat de superstitiosi ca o prevestire. ♦ Fiecare dintre cele douăsprezece constelaţii ale zodiacului. ♦ Probă, dovadă. ◊ Loc. adv. În (sau ca) semn de (sau că)... = dând dovadă de..., ca probă că..., ca argument pentru... 2. Gest, miscare care exprimă un gând, o intenţie, o stare sufletească sau sugerează cuiva o acţiune. ♦ (Înv.) Semnal. Semnul de război. 3. Notă specifică, trăsătură distinctivă după care se recunoaste un lucru, o fiinţă; semnalment; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a-l deosebi de celelalte sau de a-l recunoaste. ♦ Pată de altă culoare decât restul trupului pe care o au unele animale. 4. Obiect asezat într-un loc sau într-un anumit fel pentru a marca sau a despărţi ceva; indicator. ◊ Semn de hotar (sau, în trecut, de mosie) = piatră, stâlp etc. care marchează un hotar sau linia de demarcaţie a unui teren; p. ext. hotar. ♦ Însemnare făcută spre a nu uita ceva. ◊ Semn de carte = fâsie îngustă de mătase, de carton, de piele etc. (special lucrată) care se pune între paginile unei cărţi pentru a indica pagina la care s-a întrerupt lectura. ♦ Loc marcat, ţintă pentru tras cu arma. 5. Ceea ce se vede undeva sau pe ceva după o atingere sau apăsare; urmă, pată. ♦ Urmă, cicatrice rămasă pe piele după o boală, o lovire, o rană etc. 6. Unitatea dintre un sens si o indicaţie grafică. ◊ Semne grafice = totalitatea literelor, cifrelor, semnelor de punctuaţie folosite în scriere. Semne de punctuaţie = semne grafice (punct, virgulă, două puncte etc.) întrebuinţate pentru a despărţi, în scris, părţile unei propoziţii sau ale unei fraze sau propoziţiile si frazele între ele. Semnele citării = ghilimele. Semne matematice = semne care servesc la indicarea operaţiunilor matematice. Semne convenţionale = figuri simbolice întrebuinţate pentru a marca diferite notări pe hărţi, planse etc. Semn diacritic = semn adăugat unei litere, deasupra ei, dedesubt sau lateral, pentru a reda un sunet diferit de cel notat prin litera respectivă. Semn lingvistic = unitatea dintre un sens si un complex sonor. Semn moale = literă care indică, în scrierea limbii ruse, caracterul palatal al consoanei precedente. Semn tare = literă care indică, în scrierea limbii ruse, caracterul dur al consoanei precedente. Semn monetar = tot ceea ce se imprimă sau se gravează pe o monedă; p. ext. monedă. 7. Simbol, emblemă. ◊ Expr. Sub semnul (cuiva sau a ceva) = sub egida, sub auspiciile (cuiva sau a ceva). 8. Tot ceea ce evocă o persoană, un lucru sau un fapt; amintire. - Lat. signum.
Sursă : DEX'98 (38364)  - gudovan

semn ~e n. 1) Ceea ce serveste pentru a indica sau exprima ceva; indicator. ~ de ploaie. ◊ ~ de hotar obiect (piatră, stâlp, copac etc.) care indică o linie de demarcaţie. ~ de carte fâsie de carton sau de alt material pusă într-o carte pentru a indica pagina, unde a fost întreruptă lectura. A face ~ (sau ~e) a face o miscare care sugerează ceva. ~e grafice totalitate a semnelor folosite în scriere. ~e de punctuaţie semne grafice (virgulă, punct, punct si virgulă etc.), care indică în scris intonaţia si structura sintactică a vorbirii. ~ diacritic semn pus deasupra sau dedesubtul unei litere pentru a-i indica o valoare fonetică suplimentară. ~e matematice semne care indică anumite operaţii matematice. ~e convenţionale figuri simbolice menite să reprezinte ceva în mod convenţional. ~ monetar a) tot ceea ce este imprimat pe o monedă; b) însăsi moneda. ~ verbal (sau lingvistic) unitate semnificativă a limbii. 2) Marcă specială făcută pentru a recunoaste un lucru sau o fiinţă. 3) Pată naturală proprie unui obiect sau unei fiinţe. 4) Urmă lăsată de un obiect în rezultatul acţiunii unui factor extern. 5) Particularitate după care poate fi recunoscut un lucru sau un fenomen; indiciu. ~e de boală grea. ◊ ~ bun (sau rău) semn care ar prevesti ceva plăcut (sau ceva neplăcut). A da ~ (sau ~e) de viaţă a da de stire despre sine. În (sau ca) ~ ca dovadă. Sub ~ul având ca simbol. /<lat. signum
Sursă : NODEX (353085)  - siveco